Category Archives: Personalitati Botoşanene

Festivalul Național ”Mihai Eminescu”, 2017! Vezi regulamentul și secțiunile concursului!

Published by:

mihai-eminescu-festivalul-national-de-poezie-si-proza

mihai-eminescu-concurs elevi și tineri - ipotesti - botosani - romania - republica moldovaRegulamentul de organizare şi desfăşurare a Festivalului – Concurs de Poezie și Proză „ Mihai Eminescu”

Ediţia a VI-a, 15 ianuarie – 15 iunie 2017

Proiectul Festivalul – Concurs de Poezie și Proză “Mihai Eminescu”, ediţia a VI-a, se adresează exclusiv elevilor (gimnaziu-liceu), preșcolarilor, cadrelor didactice din liceele, şcolile, grădiniţele, ONG-urile / Centrele culturale / Palatele și Cluburile Copiilor din județul Botoșani, din Romania și Republica Moldova.

Scopul proiectului: Valorificarea aptitudinilor cultural- artistice și, îndeosebi, literare, ale elevilor, preșcolarilor și tinerilor prin activităţi extracurriculare de tip concurs.

Obiectivele specifice ale proiectului:

– Dezvoltarea capacităţii de exprimare artistică a elevilor, prescolarilor și tinerilor prin poezie, proză scurtă, eseu, critică & creație literară, teatru scurt, desen, fotografie și film.

– Valorificarea capacităţilor de interpretare de poezii ale elevilor, preșcolarilor și tinerilor;

– Stimularea dorinţei de promovare şi păstrare a operei eminesciene;

– Antrenarea unui număr cât mai mare de copii şi cadre didactice în activitățile specifice proiectului;

 Festivalul – Concurs de Poezie și Proză „ Mihai Eminescu” se va desfășura în perioada  15 ianuarie – 15 iulie 2017 şi va cuprinde următoarele activități:

Prima activitate constă, la data de 15 ianuarie 2017, în organizarea de manifestări cultural-artistice, tip serbare sau spectacol, care să cuprindă recitaluri literare și muzicale din creația eminesciană, scurte piese de teatru, la sediile partenerilor de proiect și în incinta Carrefour Botoșani; în aceeași perioadă, organizatorii se ocupă de trimiterea de adrese cu regulamentul concursului și invitatiilor de participare instituțiilor de învățământ, ONG-urilor / Centrelor culturale / Palatelor și Cluburilor Copiilor din România;

A doua activitate constă în promovarea și realizarea evaluării materialelor, momentelor artistice  și a lucrărilor înscrise în concurs ( înscrierea participanților, primirea și evaluarea lucrărilor și a momentelor artistice), după cum urmează:

– promovarea festivalului  în perioada 16 ianuarie – 16 aprilie 2017, prin organizarea de reuniuni, simpozioane şi workshop-uri tematice cu participarea unor personalităţi ale vieţii culturale;

– în perioada 16 martie  – 12 iunie 2017, înscrierea concurenților, primirea și evaluarea lucrărilor, materialelor și a momentelor artistice (recitaluri de poezie, recitaluri muzicale, reprezentații de teatru );

A treia activitate a festivalului se va desfășura pe parcursul a două zile, după cum urmează :

-la data de 12 iunie 2017 va avea loc la Memorialul Ipotești în deschiderea Zilelelor Mihai Eminescu, 2017 primul spectacol  cu participare directă realizat în cadrul Festivalului Național de Poezie și Proză ”Mihai Eminescu”, ediția 2017;

– la data de 14 iunie 2016 va avea loc la Colegiul National Mihai Eminescu Botosani si la sediul Asociatiei Judetene a Profesorilor de Limba si Literatura Română Botosani lansarea revistei de didactică ABC-ul criticii literare  și un simpozion în cadrul căruia vor avea loc discuții despre opera eminesciană.

– Festivitatea de premiere şi Spectacolul de Gală vor avea loc la data de 15 iunie 2017, la Colegiul Național Mihai Eminescu Botosani, Memorialul Ipotești – Centru Național de Studii ,, Mihai Eminescu‘’ şi la sediile / locațiile partenerilor de proiect.

A patra activitate a festivalului va avea loc după festivitatea de premiere și va consta într-o excursie la Centrul Național de Studii „ M. Eminescu”; participanții și membrii asociației organizatoare vor vizita Casa Memorială „ M. Eminescu” și împrejurimile.

Observații:

Creațiile literare care intră în concurs vor fi publicate într-o revistă distinctă, ce va fi expediată tuturor concurenților.

Responsabili activități : Diana Damean, Crina Muraru, Cristina Chiriac, Daniela Epurianu, Marinela Mihai, Cristina Bordianu, Mirela Sănduleanu, Diana Prescorniță.

 DETALII ORGANIZATORICE:

– fişele de înscriere vor fi completate şi trimise electronic, la adresa de email:   concurs.eminescu@yahoo.ro   în perioada 16 martie – 5 iunie 2017 ;

– lucrările ( materialele si momentele artistice )  vor fi trimise electronic, mai multe detalii pe blogul festivalului : www.concurseminescu.wordpress.com
– selecţia celor mai bune lucrări, pentru fiecare secţiune şi categorie de vârstă, va fi făcută de către o comisie de jurizare formată din specialişti in domeniu, în perioada 5 – 12 iunie 2017;
– numele tuturor participanţilor şi numele profesorilor coordonatori vor fi publicate pe blogul festivalului şi în reţelele sociale pe secţiuni, conform informaţiilor din fişa de înscriere a fiecărui concurent;

– se va acorda trofeul festivalului “Mihai Eminescu” si  premiul I, II, III, mențiuni și premii speciale pentru fiecare secțiune – concurs a festivalului, numele câătigătorilor  vor fi publicate pe site–urile și blogurile festivalului şi în reţelele de socializare partenere.
– toţi participanţii, prof. coordonatori şi inst. reprezentate în concurs vor primi diplome de participare;

– pentru înscrierea în concurs, parteneriate şi sponsorizări – adresa de corespondență: concurs.eminescu@yahoo.ro

SECȚIUNILE CONCURSURILOR DIN FESTIVAL:

CREAŢIE LITERARĂ – lucrările pot fi poezie ( cel puţin 3, cel mult 10 texte)  sau proză scurtă ( 2-3 texte) şi vor fi scrise cu caractere Times New Roman, Font 12,la 1,5 rânduri şi trimise electronic în perioada 16 martie – 5 iunie 2017, pe adresa de mail: concurs.eminescu@yahoo.ro

ESEU – lucrările cu caracter didactic şi ştiinţific vor fi redactate doar în limba română şi nu trebuie să depăşească 5 pagini; acestea vor fi scrise cu caractere Times New Roman, Font 12, la 1,5 rânduri şi trimise electronic, în perioada 16 martie – 5 iunie 2017, pe adresa de mail:concurs.eminescu@yahoo.ro

RECITALURI  DE  POEZIE  ŞI  MUZICĂ. REPREZENTAŢII  TEATRU – momentele artistice  ( 2 recitaluri, 1 reprezentaţie dramatică)  din cadrul acestor secţiuni vor fi înregistrate pe suport CD / DVD şi vor fi trimise în perioada 16 martie – 5 iunie 2017 la sediul Asociatiei Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoşani – Bd-ul Mihai Eminescu, nr. 48, (Casa Tineretului Botoșani) și prin e-mail: concurs.eminescu@yahoo.ro

DESEN – lucrările pot fi realizate : a. în creion, tuş sau acuarelă; b. alb- negru sau color; c. pe hârtie tip A4 sau A3; – lucrările vor fi scanate sau fotografiate şi trimise, în perioada 16 martie – 5 iunie 2016, pe adresa de mail: concurs.eminescu@yahoo.ro

FOTOGRAFIE ȘI FILM – vor fi prezentate numai lucrări originale (imagini de la activităţile şi evenimentele dedicate poetului Mihai Eminescu) în format digital ; acestea vor fi trimise la adresele de email: concurs.eminescu@yahoo.ro  în perioada 16 martie – 5 iunie 2016.

Detalii oganizatorice:  tel /0745592091 (prof. Crina Muraru)  / 0744916131 ( prof. Diana Damean) e-mail: concurs.eminescu@yahoo.rohttp://www.concurseminescu.wordpress.com

Eveniment cu licență, susținut și promovat de Centrul de impresariat, organizare evenimente și spectacole – www.impresarieri.ro

Asociatia Organizatorilor de Evenimente si Spectacole - România

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Omagiu lui Eminescu, spectacole aniversare dedicate marelui poet la Botoșani!

Published by:

Omagiu lui Eminescu de Ziua Culturii Naționale la Botoșani!concurs-mihai-eminescu-ianuarie-2016-250-of-256

Mai multe detalii şi fotografii:
http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Invatamant/2016-01-21/Regal+de+manifestari+de+ziua+lui+Mihai+Eminescu.html
https://concurseminescu.wordpress.com/2016/01/18/omagiu-lui-eminescu2016/

Ziua Culturii Naţionale şi Festivalul Naţional de Poezie şi Proză „Mihai Eminescu”, editia cinci a început vineri, 15 ianuarie 2016  cu activităţi culturale realizate de către copii preşcolari, elevii şi tinerii de la Asociaţia Culturală „ARLECHIN”, Gradiniţele 6, 21, 22 şi şcolile generale nr. 7, 8, 13, 17 din Botoşani. Proiectul este realizat anual de către Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani pentru elevii şi tinerii (din România şi Republica Moldova) cu disponibilităţi literare, artistice, iubitori a operei marelui poet Mihai Eminescu. Prima serie a manifestărilor culturale a cuprins doua spectacole  „Omagiu lui Eminescu” care  au avut loc vineri, 15 ianuarie 2016, ora 17.00 în zona de spectacol a Hipermarketului Carefour Botoşani şi duminică, ora 11.00 în zona de festivităţi de la Botoşani Shopping Center. Eveniment recomandat şi susţinut de Carrefour Romania, SC ADMIR SRL, Botoşani Botosani Shopping Center şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Omagiu lui Eminescu de Ziua Culturii Naţionale. Vezi unde si cand are loc!

Published by:

Concurs National MIHAI EMINESCU  14 - 15 iunie 2015 - Club ARLECHIN Botosani (166 of 489)Ziua Culturii Naţionale şi Festivalul Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu” aflat anul acesta la ediţia a V- a va începe vineri, 15 ianuarie 2016  cu activităţi culturale realizate de către copii preşcolari, elevii şi tinerii de la Asociaţia Culturală “ARLECHIN”, Gradiniţele 6, 21, 22 şi şcolile generale nr. 7, 8, 13, 17 din Botoşani. Proiectul este realizat anual de către Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani pentru elevii şi tinerii (din România şi Republica Moldova) cu disponibilităţi literare, artistice, care sunt iubitori a operei marelui poet Mihai Eminescu. Prima serie a manifestărilor culturale cuprinde doua spectacolele  “Omagiu lui Eminescu” care se va desfăşura vineri, 15 ianuarie 2016, ora 17.00 în zona de spectacol a Hipermarketului Carefour Botoşani şi duminică, ora 11.00 în zona de festivităţi de la Botoşani Shopping Center. Eveniment recomandat şi susţinut de Carrefour Romania, SC ADMIR SRL, Botoşani Botosani Shopping Center şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

“Metafore Vizuale” la Galeriile de Artă “Ştefan Luchian” de Zilele oraşului Botoşani

Published by:

Metafore Vizuale - Galeriile de Artă -Stefan Luchian - Botosani

Metafore Vizuale - Galeriile de Artă -Stefan Luchian - BotosaniMuzeul Judeţean Botoşani găzduieşte în perioada 20 aprilie – 10 mai 2015, în spaţiul Galeriilor de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani expoziţia ,,Metafore vizuale 2”, proiect al artiştilor Liviu ŞOPTELEA (Botoşani) – pictură şi Cosmin IAŢEŞEN (Iaşi) – sculptură.

Proiectul a fost iniţial în 2014, concretizându-se printr-o expoziţie vernisată la 20 noiembrie 2014 la Galeria de Artă „Theodor Pallady”din Iaşi, cu ocazia împlinirii a 155 de ani de este de învăţământ artistic modern la Iaşi, unde a reunit un numeros public, oameni de cultură şi artă ieşeni.
Asemeni evenimentului organizat anul trecut, expoziţia ,,Metafore vizuale 2” organizată la Botoşani, oferă publicului ocazia de a admira o selecţie de lucrări reprezentative din arta plastică românească contemporană şi reprezintă atât o formă de comunicare a creatorului cu privitorul şi a artistului cu publicul, cât şi este un omagiu adus artei care etalează o superbă colecţie de lucrări de pictură, sculptură şi instalaţie.
Referindu-se la acest proiect, artiştii fac următoarele menţiuni:
,,În cadrul proiectului pe care intenţionez să-l prezint publicului alături de creaţiile pictorului botoşănean Liviu Şoptelea mi-am propus o temă amplăşi generoasă, pe care am intitulat-o „Metafore vizuale”.
Structurarea compoziţională a imaginilor metaforice implică modalităţi de expresie artistică bazate pe substituirea unor concepte propuse.
Prin interpretarea stilistică a formei tridimensionale, sculptura statuară dobândeşte un caracter metaforic, dezvăluindu-se în spaţiu prin elocvenţă, vivacitate şi limbaj impresionant, deosebit de sugestiv”. (Cosmin – Mihai Iaţeşen – Asist. univ. dr. univ la Universitatea de Arte „George Enescu“, sculptor, membru al U.A.P.R. – Filiala Iaşi).
Reanalizând traseul artistic-plastic, preocupările şi reprezentările vizuale, îmi asum dimensiunile picturii şi cred că atitudinile de introspecţie sunt completate de “picto-instalaţii” în contextul socio-cultural, în cheia metaforic-vizuală.
Imaginile sunt extrase din cotidian, metamorfozate poetic şi ne semnalează nevoia de experiment, de evoluţie către conceptual, ne schimbă modul de configurare a unei realităţi utilizănd simbolul.
Schimbarea paradigmei “artă plastică – artă vizuală” deja se conturează în noi modalităţi de expresie. (Prof. Liviu Şoptelea – pictor, membru al U.A.P.R. – Filiala Iaşi)

Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani (Str. Piaţa Revoluţiei nr. 13, telefon 0231/514197) vă invită în numele expozanţilor la un eveniment care transmite stări, percepţii şi trăiri din fascinantul univers expresiv al actului artistic, reflectând simbioza între liniştea reflexivă, conceptualizare şi sfera lirică, sensibilă a creatorului de artă şi frumos.
Vernisajul, sâmbătă, 25 aprilie 2015, ora 11,oo.
Prezintă muzeograf Ana-Elisabeta Florescu

Program de vizitare: zilnic 9-17

Intrarea gratuită.

Întocmit,
Ana-Elisabeta Florescu, muzeograf Secţia de Artă şi Etnografie

Eveniment recomandat şi susţinut de Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente -CIO

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Festivalul Naţional de Poezie şi Proză Mihai Eminescu, ediţia a IV-a, 2015

Published by:

Festivalul Mihai Eminescu- Carrefour Botoşani, Diana Ma ximAsociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani (ALLRO) şi Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani vă invită  să participaţi în perioada 15 – 17 ianuarie 2015 la prezentarea şi lansarea Festivalului Naţional de Poezie şi Proză Mihai Eminescu, ediţia a IV-a. Principalii parteneri ai proiectului cultural sunt: Inspectoratul Scolar Judeţean, Memorialul Ipoteşti-Centrul Naţional de Studii”Mihai Eminescu”, Societatea Cultural-Artistică “Arlechin”, Hipermarketul Carrefour, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret şi Botoşani Shopping Center.

Festivalul Naţional de Poezie şi Proză „Mihai Eminescu” are ca principal scop asigurarea unui cadru de promovare şi manifestare cultural – artistică a preşcolarilor, elevilor şi tinerilor din România prin realizarea unor lucrări, materiale şi momente artistice având ca izvor de inspiraţie opera lui Mihai Eminescu: poezie, proză scurtă, eseu, eseu argumentativ, critică & creaţie literară, teatru scurt, desen, fotografie şi film.

Festivalului Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu”  se va desfăşura pe parcursul a trei etape, după cum urmează:

Prima etapă a festivalului se desfaşură în perioada 15 – 17 ianuarie 2015 sub forma unor manifestări cultural-artistice dedicate marelui poet Mihai Eminescu , sărbătorind  totodată şi Ziua Culturii Naţionale. Programul şi momentele cultural-artistice cuprinse în această etapă a festivalui vor fi realizate alături de partenerii de proiect, după cum urmează:

Joi, 15 ianuarie 2015 , începând cu ora 10.00 la Grădiniţa “ŞOTRON” Botoşani va avea loc spectacolul aniversar “Pe urmele lui Eminescu…” şi expoziţia de pictură “Eminesciana”. Urmează de la ora 13.30  prezentarea şi lansarea la Memorialul Ipoteşti a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu” (ediţia a IV-a). De la ora 16.00  la Grădiniţa PP.  Nr. 22 are loc activitatea culturală “  Învăţând despre Eminescu”, iar la Grădiniţa “PRICHINDEL” va fi sărbătorită Ziua Culturii Naţionale  prin activitatea “Eminescu, sufletul poeziei româneşti”;  începând cu ora 17.00 va avea loc în zona de festivităţi a Hipermarketului CARREFOUR spectacolul omagial “Dor de Eminescu”, continuând de la ora 18.30  în sala de festivităţi de la BOTOŞANI SHOPPING CENTER cu evenimentul cultural ‘‘Eminescu în viziunea tinerilor” şi prezentarea numărului 2 al revistei de critică literară şi didactică ”ABC-ul criticii literare”.

Vineri, 16 ianuarie 2015, de la ora 10.00 va fi organizat în sala festivă de la Scoala Gimnazială ,,Alexandru Vaida-Voevod” Cluj-Napoca evenimentul ,,Mihai Eminescu în  ochi de copil “. Proiectul cuprinde o serie de activitati realizate de către elevii clujeni şi tinerii de la Asociaţia Culturală ARLECHIN – Filiala Cluj Napoca pe parcursul a două săptămâni   (informări, audiţii,  vizionări, concursuri, care se vor finaliza cu un spectacol de gala prezentat la data de 16 febr.2015). De la ora 17.00  la Centrul de Limbi Străne şi Multilingvism (sala multimedia de la Casa Tineretului Botoşani)  va avea loc prezentarea proiectului-cultural “Eminescu în lume…”;

 

Sâmbătă, 17 ianuarie 2015 are loc de la ora 12.00 în zona de festivităţi de la BOTOŞANI SHOPPING CENTER  manifestarea culturală  ”Omagiu lui Eminescu”,  un program de muzică, teatru și poezie dedicat poetului național realizat de către membrii cercurilor de literatură și teatru de la Asociația Culturală ARLECHIN Botoșani .

A doua etapă constă în promovarea şi realizarea  materialelor, momentelor artistice  şi lucrărilor înscrise în concurs ( înscrierea participanţilor, primirea şi evaluarea lucrărilor şi a momentelor artistice), după cum urmează:

– promovarea festivalului  în perioada 17 ianuarie – 16 aprilie 2015, prin organizarea de reuniuni, simpozioane şi workshop-uri tematice cu participarea unor personalităţi ale vieţii culturale;

– în perioada 16 martie  – 12 iunie 2015, înscrerea concurenţilor, primirea şi evaluarea lucrărilor, materialelor şi momentelor artistice (recitaluri de poezie, recitaluri muzicale, reprezentaţii de teatru )

A treia activitate a festivalului se va desfăşura pe parcursul a două zile, după cum urmează :

– la data de 14 iunie 2015 va avea loc la Colegiul National Mihai Eminescu Botoşani şi la sediul Asociatiei Judetene a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani lansarea revistei de didactică ABC-ul criticii literare  şi un simpozion naţional de didactică .

– Festivitatea de premiere şi Spectacolul de Gală vor avea loc la data de 15 iunie 2015, la Colegiul National Mihai Eminescu Botoşani, Memorialul Ipotesti – Centru Naţional de Studii ,, Mihai Eminescu‘’ şi la sediile / locaţiile partenerilor de proiect.

Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu” ediţia a IV a va fi afişat pe blogul: www.concurseminescu.wordpress.com

Detalii festival: tel 0744916131 ( prof. Diana Damean) sau 0745592091 ( prof. Crina Muraru), blog: www.concurseminescu.wordpress.com  , e-mail: concurs.eminescu@yahoo.ro

 

Eveniment recomandat şi susţinut de Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Mihai Eminescu sau geniul pustiu

Published by:

Mihai Eminescu -  Botosani Capitala Culturala Romania

Mihai Eminescu -  Botosani Capitala Culturala RomaniaTu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.

 

   Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuşi şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu şi poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia privind data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

Între 1858 şi 1866, a urmat cu intermitenţe şcoala primară la Cernăuţi. Frecventează aici şi clasa a IV-a în anul şcolar 1859/1860. Nu cunoaştem unde face primele două clase primare, probabil într-un pension particular. A urmat clasa a III-a la  Cernăuţi, unde a predat Aron Pumnul, în prezent, şcoala generală nr. 1. pe str. M. Eminescu.

Între 1860 și 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuţi înfiinţat în 1808, singura instituţie de învăţământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul habsburgic în 1775.

În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul eminent. Plecând de vacanţa Paştelui la Ipoteşti, nu s-a mai întors la şcoală.

    În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuţi unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentaţii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoşani, apoi, peste puţin timp, a fost copist la comitetul permanent judeţean.

    1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti (Lăcrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îl convinge să-şi schimbe numele în Eminescu şi mai târziu adoptat şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul CernăuţiBlajSibiuGiurgiuBucureşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu şi-a realizat proiectul. În iunie 1866 a părăsit Bucovina şi s-a stabilit la Blaj cu intenţia mărturisită de a-şi reîncepe studiile. În perioada 2728 august 1866, a participat la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia. În toamnă, a părăsit Blajul şi a mers la Sibiu, apoi a trecut munţii şi a ajuns la Bucureşti.

În 1867 a intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galaţi, Giurgiu, Ploieşti. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice, de H. Th. Rötscher).

   Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai multe forţe teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu şi actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Braşov, Sibiu, Lugoj, Timişoara, Arad şi alte oraşe bănăţene. Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu şi a obţinut de la Eminescu poeziile La o artistă şi Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august şi 19 septembrie/1 octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în Bucureşti, Eminescu a făcut cunoştinţă cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oară şi copist al Teatrului Naţional. În 29 septembrie, Eminescu semnează contractul legal în această calitate.

Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi). Activează în rândul societăţii studenţeşti (printre altele, participă la pregătirea unei serbări şi a unui Congres studenţesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel Mare), se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale “bolii”.

Între 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. În data de 10 februarie a aceluiaşi an, într-o scrisoare către părinţi, se plânge că a fost bolnav, din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea, agravată şi de ştirile triste primite de acasă. În 18 martie, a ajuns să constate că „anul acesta e într-adevăr un an nefast“ din cauza bolii şi a lipsurilor de tot felul, iar în 8 aprilie a cerut bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. Se plânge şi de lipsa unui pardesiu.

Mihai Eminescu în prima jumătate a anilor 1870

 

În aceste împrejurări a părăsit Viena şi s-a întors în ţară. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenţii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botoşani. Cursurile la care se înscrisese, sau pe care şi le notase să le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei şi dreptului.

Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în şedinţele Junimii de la Titu Maiorescu. Este semnalat adeseori în casă la Maiorescu. În 1 ianuarie, la gazetă, Eminescu este flancat de un director şi un comitet redacţional care urmau să-i tempereze avântul său polemic. Reorganizarea redacţiei este însă inoperantă, fiindcă poetul continuă să scrie în stilul său propriu. În 13 septembrie, în absenţa poetului, probabil, se citesc „iarăşi vecinic frumoasele poezii de Eminescu” în casa lui Maiorescu.

În luna ianuarie a anului 1883, Eminescu este internat pentru o vreme în spital. În lipsa lui se citeşte la Maiorescu, în două rânduri, „Luceafărul” în limba germană. La Bucureşti, în 23 iunie, pe o căldură înăbuşitoare, Eminescu a dat semne de depresie, iar la 28 iunie, “boala” a izbucnit din plin. În aceeaşi zi a fost internat în sanatoriul doctorului Şuţu, cu diagnosticul de psihoză maniaco-depresivă, nicidecum ceva incurabil. Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă. Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri: „ Eminescu nu mai este. Corpul poetului a fost expus publicului în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C.Bărcănescu a interpretat litania “Mai am un singur dor”. După slujba ortodoxă şi discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămaţi doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde D.Laurian rosteşte al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaugă diverşi trecători o porneşte pe Calea Victoriei, Calea Rahovei şi se îndreaptă spre cimitirul Şerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Şcolii Normale de Institutori din Bucureşti au purtat pe umeri sicriul până la mormânt, unde a fost îngropat sub “teiul sfînt” din cimitirul Bellu” cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.

Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

   Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII şi XIX, cunoscute în literatura de specialitate sub numele  Romantism înalt, poetul şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observând maliţios cum că creaţia sa ar aparţine unui Romantism relativ întârziat, poetul fiind uşor desincronizat faţă de Occident, care străbătea în acei ani tranziţia către Modernism. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, mai ales în fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe William Shakespeare, numit într-o poezie postumă, Cărţile, “prieten drag al sufletului meu”, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.

Eminescu a fost un membru foarte activ al societăţii politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul şi omul politic Titu Maiorescu, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902.

Opera poetică a lui Mihai Eminescu. Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume):

Venere şi Madonă

15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“

 

Mortua est!

1 martie 1871, „Convorbiri literare“

 

Noaptea…

15 iunie 1871, „Convorbiri literare“

 

Floare albastră

1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“

 

Melancolie

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Crăiasa din povești

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Lacul

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Dorinţa

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Povestea codrului

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Singurătate

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Departe sunt de tine…

martie 1878, „Convorbiri literare“

A apărut fără titlu

Pajul Cupidon

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

O, rămâi

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

De câte ori, iubito…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Atât de fragedă…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“.

 

Afară-i toamnă…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Sunt ani la mijloc…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Când însuşi glasul…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Freamăt de codru

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Revedere

octombrie 1879, „Convorbiri literare”

 

 

   Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume). Uni specialişti eminescologi (ca Petru Creţia, între alţii, sau Ion Negoiţescu) au accentuat valoarea operei poetice postume a lui Eminescu. Virgil Nemoianu făcea distincţia între două romantisme aplicabile și eminescianismului poetic, unul de tip Biedermaier, de salon, de expresie franceză în principiu, ca în poezia antumă (selecţie făcută în spiritul vremii de Maiorescu însuşi) şi un romantism înalt, de tip germanic sau englez (comparabil cu poemele lui John Keats, Byron, Shelley, la care se adaugă Novalis, Holderlin , romantici cu largi meditaţii metafizice, înalte, estetizante).

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor şcolar în judeţele Iaşi şi Vaslui, funcţie obţinută cu sprijinul ministrului conservator al învăţământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chiţu, Eminescu a fost demis din funcţia de revizor şcolar şi a lucrat ca redactor la Curierul de Iaşi, publicaţie aflată atunci în proprietatea unui grup de junimişti. La iniţiativa lui Maiorescu şi Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii şase ani.

Deşi a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-şi câştige pur şi simplu existenţa. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educaţie politică, aşa cum îşi propusese.

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere şi a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ţine ca la el însuşi.]

În Eminescu  – cultură şi creaţie Zoe Dumitrescu-Buşulenga spune: „ În universul operei, proza se arată ca o densă complementaritate de idei şi imagini a poeziei, pe care, în numeroase feluri, o duce mai departe și o explică. Ne întrebăm adesea cum s-ar înţelege structura eroului titanic ori demonic din poezia eminesciană dacă n-ar interveni paginile cu motivări ample şi coerente adânc din Geniu pustiu ori Sărmanul Dionis? Sau cum s-ar pătrunde în lupta eroului cu categoriile de spaţiu şi timp fără elucidările filosofice din Sărmanul Dionis? Trecerile de la o ipostază filosofică la alta, modificările în concepţia despre lume şi erou a poetului, raportul dintre gândul filosofic şi ideea mito-poetică sau imagine se limpezesc numai luminate de proză, care oferă adesea şi valori estetice de mâna întâi.”

 

Sursa: wikipedia.org

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter