Tag Archives: asociatia judeteana de turism botosani

Mihai Eminescu sărbătorit de Ziua Culturii Naţionale la Botoşani

Published by:

Zilele Eminescu - Asociatia Judeteana a Profesorilor de Limba si Literatura Romana Botosani--11Miercuri, 15 ianuarie 2014, a avut loc la Colegiul Naţional „M. Eminescu”lansarea celei de-a treia ediţii a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză „ Mihai Eminescu”. Activitatea s-a desfăşurat începând cu ora 14 în Sala Multimedia a colegiului, aceasta devenind neîncăpătoare. Au fost prezente, pe lângă elevi ai şcolii, cadre didactice de limba şi literatura română şi elevi din alte instituţii şcolare din municipiu. De asemenea, a dat curs invitaţiei dl. Adi Petruşcă, consilier local, reprezentând totodată pe domnul primar Ovidiu  Portariuc.

Activitatea a fost organizată de Colegiul Naţional „ M. Eminescu” şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani. Aceasta a debutat cu un moment artistic destinat omagierii naşterii poetului Mihai Eminescu, coordonat de prof. Oana Cristina Axinciuc, Daniela Epurianu, Andreea Suceveanu, Mirela Soprovici. Preşedinta asociaţiei, d-na Diana Damean a prezentat un rezumat al ediţiei a II-a a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză „ M. Eminescu”, evidenţiind participarea impresionantă a elevilor din 7 judeţe ale ţării şi numărul mare de premii oferite câştigătorilor.

„ Festivalul, finanţat în cea mai mare parte de Primăria Botoşani, a ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie şi se adresează atât elevilor, cât şi cadrelor didactice. Acesta constituie un cadru prielnic celor talentaţi să-şi evidenţieze înclinaţiile artistice şi literare, de asemenea, să socializeze, să ia contact cu opera lui Eminescu şi să o reprezinte în diferite modalităţi. Faţă de anul trecut, activităţile se vor a fi mai diverse, astfel încât să răspundă diferitelor preferinţe ale copiilor şi profesorilor. În plus, ediţia a III-a cuprinde ateliere de creaţie, pe diferite domenii: creaţie literară, creaţie plastică, film, muzică şi o nouă secţiune de concurs, eseu argumentativ. Astfel, în perioada martie-iunie 2014 doritorii vor putea studia regulamentul de desfăşurare a concursului la adresa web www.concurseminescu.wordpress.com, unde vor găsi şi fişele de înscriere, precum şi alte detalii referitoare la desfăşurarea festivalului”, a încheiat Diana Damean sinteza ediţiei anterioare.

În acelaşi context a avut loc lansarea primului număr al revistei ABC-ul criticii literare, concepută din lucrări ştiinţifice ale cadrelor didactice, pe tema creaţiei eminesciene. Prof, Crina Muraru a motivat alegerea datei de lansare a revistei tocmai ziua de 15 ianuarie, deoarece conţinutul revistei evidenţiază valoarea operei eminesciene şi perenitatea acesteia. Participanţii la eveniment, elevi şi profesori, au apreciat prin repetate aplauze sensibilele recitaluri de muzică şi poezie ale elevilor, dar şi prezenţa invitaţilor.

Activitatile dedicate poetului Mihai Eminescu au continuat cu vernisajul şi expoziţia de pictură  „Pe urmele lui Eminescu …”, coordonatori profesori Mirela Soprovici şi Ciprian Cazacu Hoffman şi workshop-ul de fotografie realizat de către membrii Clubului Fotografilor de la Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani, coordonatori Remus Maftei şi Ciprian Cazacu Hoffman.

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Ziua Culturii Nationale sărbătorită la Gradiniţa SOTRON Botosani

Published by:

Ziua Culturii Nationale - Asociatia Judeteana a Profesorilor de Limba si Literatura Romana Botosani-1080105

În cadrul manifestărilor de lansare a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză Mihai Eminescu, ediţia a treia, organizate de către Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română şi Colegiul Naţional „ M. Eminescu” Botoşani , copii preşcolari de la Grădiniţa cu Program Prelungit” SOTRON” au sărbătorit cu mult fast pe marele poet Mihai Eminescu în cadrul atelierelor de creaţie şi a programelor artistice realizate împreună cu cadrele didactice (Maria Bida, Aurora Hartie, Viorica Andriescu, Elena Gheban, Loredana Aiacoboaei, Mirela Nechifor, Adriana Avădăni, Carmen Ionel, Maria Soltz, Viorica Ungureanu, Mihaela Nastasiu, Gica Stanciu, Cristina Curelariu,  Lenuta Boiciuc, Georgeta Popoaei,  Rodica Chelariu ) şi elevii de la Liceul de Artă Stefan Luchian coordonaţi de doamnele profesor Arhip Mihaela şi Genoveva GordoşMă bucur că am reuşit să relizăm aceste activităţi, alăturăndu-ne omagiului adus marelui poet Mihai Eminescu, sărbătorind în acelaşi timp şi Ziua Culturii Naţionale” a declarat d-na prof. Aurelia Ciura, în calitate de director al Gradiniţei  cu Program Prelungit” SOTRON”.

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Coordonatori eveniment: Cristina Horbovanu, Alexandru Mihalache, Alexandra Ciobanu, Mircea Campanu, Catalina Roman, Diana Damean, Mirela Soprovici, Cristina Axinciuc, Crina Muraru, Iuliana Vreme, Laura Mezei, Laura Lau Andries, Zîna Andronic, Aurelia Ciura, Maria Achirei.

Consultant eveniment: Flavius Alin Damean (Asociaţia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente Botoşani)

Sunet: Radu Hutanu(Asociatia Pro Concert )

Fotografii: Iulian Hultu, Lupu Tudor ( Clubul Fotografilor Botosani)

Parteneri media:  Ziare Botosani – www.ziarebotosani.ro , Dorohoi News – www.dorohoinews.ro 

Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente –www.evenimentebotosani.ro  şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Mihai Eminescu omagiat la Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani

Published by:

„Eminescu în lume…” omagiat la Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani

Zilele Eminescu - Centrul de Limbi Straine şi Multilinvism Botosani -1180804

Pentru prima dată în România, Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism din Botoşani şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani. a lansat miercuri, 15 ianuarie 2014, de ziua marelui poet, proiectul cultural Eminescu în lume…”; au participat elevi de la Liceul „Alexandru cel Bun” Botoşani,  tineri de la Centrul Judetean de Voluntariat Botoşani şi Asociatia Culturală ARLECHIN Botoşani aceştia au recitat poezii în diferite limbi străine ( engleză, franceză, italiană, spaniolă) „ proiectul are ca principal scop creare unei platforme culturale, care să promoveze activităţile, evenimentele şi programele realizate la nivel judeţean, naţional şi internaţional, asigurând astfel o mai bună vizibilitate a marelui poet Mihai Eminescu şi a operei lui, ne bucurăm că am facut un prim pas in această direcţie” a declarat doamna profesor Cristina Horbovan, presedinte al Centrului de Limbi Straine si Multilinvism .

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Coordonatori eveniment: Cristina Horbovanu, Alexandru Mihalache, Alexandra Ciobanu, Mircea Campanu, Catalina Roman, Diana Damean, Mirela Soprovici, Cristina Axinciuc, Crina Muraru, Iuliana Vreme, Laura Mezei, Laura Lau Andries, Zîna Andronic, Aurelia Ciura,Maria Achirei.

Consultant eveniment: Flavius Alin Damean (Asociaţia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente Botoşani)

Sunet: Radu Hutanu(Asociatia Pro Concert )

Fotografii: Iulian Hultu, Lupu Tudor ( Clubul Fotografilor Botosani)

Parteneri media:  Ziare Botosani – www.ziarebotosani.ro , Dorohoi News – www.dorohoinews.ro 

Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente –www.evenimentebotosani.ro  şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Regulament – Festivalul Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu”

Published by:

Mihai-Eminescu-Festivalul-National-de-Poezie-si-ProzaREGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE

FESTIVALUL NATIONAL DE POEZIE ŞI PROZA “MIHAI EMINESCU” – Trofeul “Poesis Litera”

editia a III-a , Ipoteşti – Botoşani,

15 ianuarie – 15 iunie 2014

                                                     

   Festivalul Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu” se află la a treia ediţie şi este organizat în perioada  15 Ianuarie – 15 Iunie 2014  de către Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Botoşani, Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română (ALLRO – BT) în colaborare cu Societatea Culturală Arlechin” Botoşani şi Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii “Mihai Eminescu”, având ca principali colaboratori  Inspectoratul Şcolar Botoşani, Centrul Judeţean de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani, Primăria şi Consiliul Judeţean Botoşani, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret , Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Botoşani.

Festivalul Naţional de Poezie şi Proză „Mihai Eminescu” are ca principal scop asigurarea unui cadru de promovare şi manifestare cultural – artistică a preşcolarilor, elevilor şi tinerilor din România prin realizarea unor lucrări, materiale şi momente artistice având ca izvor de inspiraţie opera lui Mihai Eminescu: poezie, proză scurtă, eseu, eseu argumentativ, critică & creaţie literară, teatru scurt, desen, fotografie şi film.

Festivalul Naţional de Poezie şi Proză “Mihai Eminescu se va desfăşura în perioada 15 ianuarie – 15 iunie 2014 şi va cuprinde următoarele activităţi:

    Prima activitate constă în organizarea la Colegiul Naţional Mihai Eminescu Botoşani şi la Memorialul Ipoteşti  la data de 15 ianuarie 2014, a unor activităţi care să marcheze lansarea ediţiei a III -a festivalului şi trimiterea de adrese cu regulamentul concursului şi a invitaţiilor de participare – instituţiilor de învăţământ, ONG-urilor / Centrelor culturale / Palatelor şi Cluburilor Copiilor din România

   

A doua activitate constă în promovarea şi realizarea concursului ( înscrierea participanţilor, primirea şi evaluarea lucrărilor şi a momentelor artistice), după cum urmează:

– promovarea festivalului  în perioada 16 ianuarie – 16 aprilie 2014  prin organizarea de reuniuni, simpozioane şi workshop-uri tematice cu participarea unor personalităţi ale vieţii culturale;

– în perioada 16 aprilie 2014 – 5 iunie 2014, înscrierea concurenţilor, primirea şi evaluarea lucrărilor, materialelor şi momentelor artistice (recitaluri de poezie, recitaluri muzicale,reprezentaţii de teatru)

 

 A treia activitate a festivalului se va desfăşura pe parcursul a două zile, după cum urmează :

– la data de 14 iunie 2014 se va desfăşura un simpozion în cadrul căruia vor fi prezentate lucrările didactice şi ştiinţifice pe tema creaţiei eminesciene; pe parcursul aceleiaşi zile, la Memorialul Ipoteşti vor fi constituite ateliere de lucru în cadrul cărora participanţii înscrişi vor realiza texte literare, fotografii, filme, desene sau picturi, pornind de la acelaşi izvor de inspiraţie eminescian

– la data de 15 iunie 2014 va avea loc workshop de teatru „Eminescu în viziunea tinerilor Europeni” la Casa Tineretului Botosani, Spectacolul de Gală la Botosani Shopping Center, Expozitia de fotografie şi pictură „Pe urmele lui Eminescu…”

Festivitatea de premiere se va desfăşura atât la Colegiul Naţional Mihai Eminescu Botoşani, cât şi la Memorialul Ipoteşti – Centru Naţional de Studii ,, Mihai Eminescu‘’ .

 

DETALII ORGANIZATORICE:

la diferitele secţiuni ale concursului se pot înscrie preşcolari, elevi de gimnaziu şi liceu, cadre didactice, pentru fiecare categorie de vârstă, evaluarea şi premierea realizându-se separat;

– atelierele de lucru se constituie în afara concursului, iar înscrierea la acestea se realizează separat. Grupele vor avea maxim 10 membri, constituite din primii înscrişi; pot participa, de preferinţă, cei care nu intră în concurs. Lucrările realizate în cadrul acestora vor fi prezentate/ expuse în incinta Memorialului Ipoteşti pe parcursul celor două zile de festival;

– fişele de înscriere vor fi completate şi trimise electronic, la adresa de email:   concurs.eminescu@yahoo.ro  în perioada 16 martie – 5 iunie 2014 ;

– lucrările ( materialele si momentele artistice ) vor fi trimise electronic la aceeaşi adresă, iar selecţia celor mai bune lucrări, pentru fiecare secţiune şi categorie de vârstă, va fi făcută de către o comisie de jurizare formată din specialişti în domeniu, în perioada 5 – 12 iunie 2014;
– numele tuturor participanţilor şi numele profesorilor coordonatori vor fi publicate pe blogul şi în reţelele sociale pe secţiuni, conform informaţiilor din fişa de înscriere a fiecărui concurent;

– se va acorda trofeul festivalului “Mihai Eminescu” şi  premiile I, II, III, menţiuni şi premii speciale pentru fiecare secţiune – concurs a festivalului, numele câştigătorilor  vor fi publicate pe site–urile şi blogurile festivalului şi în reţelele de socializare partenere.
– toţi participanţii, profesorii coordonatori şi instituţiile reprezentate în concurs vor primi diplome de participare;

– pentru înscrierea în concurs, parteneriate şi sponsorizări – adresa de corespondenţă: concurs.eminescu@yahoo.ro

 

SECŢIUNILE CONCURSURILOR DIN FESTIVAL:

 

CREAŢIE LITERARĂ  –  lucrările pot fi poezie, proză scurtă şi teatru şi  vor fi scrise cu caractere Times New Roman, Font 12,la 1,5 rânduri şi trimise electronic în perioada 16 martie – 5 iunie 2014, pe adresa de mail:   concurs.eminescu@yahoo.ro 

 

RECITALURI DE POEZIE ŞI MUZICĂ, REPREZENTAŢIILE DE TEATRU – momentele artistice din cadrul acestor secţiuni vor fi înregistrate pe suport CD / DVD şi vor fi trimise în perioada 16 martie  – 5 iunie 2014 prin e-mail: concurs.eminescu@yahoo.ro      

 

ESEU – lucrările cu caracter didactic şi ştiinţific vor fi redactate doar în limba română şi nu trebuie să depăşească 5 pagini; acestea vor fi scrise cu caractere Times New Roman, Font 12, la 1,5 rânduri  şi trimise electronic, în perioada 16 martie– 5 iunie 2014, pe adresa de mail:  concurs.eminescu@yahoo.ro

ESEU ARGUMENTATIV: Eseurile argumentative vor fi realizate pe tema  Mai este astăzi Eminescu în realitate un reper valoric?  şi vor avea o susţinere de maxim 5 minute. Produsul înscris în concurs va fi o înregistrare video ( DVD sau încărcare pe TRANSFER.RO) a susţinerii cu public a discursului într-un context organizat în şcoala concurenţilor. Criteriul eliminatoriu este încadrarea discursului în structura şi tehnicile argumentative practicate în şcoală şi în timpul-limită indicat ( fără pauze în discursuri). Data limită de transmitere a lucrărilor la această secţiune este 15 mai, 2014.

 

DESEN – lucrările pot fi realizate:

a. în creion, tuş sau acuarelă;

b. alb – negru sau color;

c. pe hârtie tip A4 sau A3;
–  lucrările vor fi scanate sau fotografiate şi trimise, în perioada 16 martie – 5 iunie 2014, la adresa de mail: concurs.eminescu@yahoo.ro, iar originalele la adresa Colegiul Naţional M. Eminescu, Botoşani, str. Octav Onicescu, nr. 7, cu menţiunea „ pentru Festivalul de Poezie şi Proză”; acestea vor fi semnate cu numele autorului, pe plic trecându-se numele şi prenumele, adresa completă;

 

 

FOTOGRAFIE ŞI FILM – vor fi prezentate numai lucrări originale (imagini de la activităţile şi evenimentele dedicate poetului Mihai Eminescu) în format digital, acestea vor fi trimise la adresele de email: concurs.eminescu@yahoo.ro  în perioada 16 martie – 5 iunie 2014

 

Detalii festival: tel 0744916131 ( prof. Diana Damean) sau 0745592091 ( prof. Crina Muraru)

e-mail: concurs.eminescu@yahoo.ro / blog: www.concurseminescu.wordpress.com / www.eminescuconcurs.wordpress.com

 

mihai-eminescu-festival poezie elevi si tineri - arlechin botosani - evenimente botosaniCoordonatori activităţi :

Asociatia Judeteana a Profesorilor de Limba şi Literatura Română – Botoşani (ALLRO-BT)

Muraru Crina, Daniela Epurianu, Oana Axinciuc, Diana Damean, Mihaela Artin, Gabriela Căruntu,

Mihaela Ticalo, Stefănescu Mirela

Colegiul Naţional MIHAI EMINESCU Botoşani:Cristina Chiriac, Cristina Bălăucă, Maria Oniciuc, Diana Damean, Mirela Soprovici, Ciprian Cazacu Hoffman, Daniela Epurianu, Oana Axinciuc

Grădiniţa P.P. ŞOTRON Botoşani : Aurelia Ciura, Elena Gheban, Adriana Avădănii, Viorica Andriescu

Grădiniţa PRICHINDEL Botoşani: Maria Achirei, Cornelia Ionel, Doina Hutu

Palatul Copiilor Botoşani: Marcel Dupu, Alexandru Mihalache

Centrul Judeţean de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani: Cristina Horbovan, Elena Guter, Nicoleta Chiponcă, Nadia Ungureanu

Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani: Laura Mezei, Zîna Andronic, Laura Lău Andrieş, Ionela Ştefan, Ludvic Schibinschi, Cătălina Roman.

 Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Organizatorilor de Evenimente    www.evenimentebotosani.ro / www.impresarieri.ro

Mihai Eminescu sau geniul pustiu

Published by:

Mihai Eminescu -  Botosani Capitala Culturala RomaniaTu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.

 

   Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuşi şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu şi poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia privind data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

Între 1858 şi 1866, a urmat cu intermitenţe şcoala primară la Cernăuţi. Frecventează aici şi clasa a IV-a în anul şcolar 1859/1860. Nu cunoaştem unde face primele două clase primare, probabil într-un pension particular. A urmat clasa a III-a la  Cernăuţi, unde a predat Aron Pumnul, în prezent, şcoala generală nr. 1. pe str. M. Eminescu.

Între 1860 și 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuţi înfiinţat în 1808, singura instituţie de învăţământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul habsburgic în 1775.

În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul eminent. Plecând de vacanţa Paştelui la Ipoteşti, nu s-a mai întors la şcoală.

    În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuţi unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentaţii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoşani, apoi, peste puţin timp, a fost copist la comitetul permanent judeţean.

    1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti (Lăcrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îl convinge să-şi schimbe numele în Eminescu şi mai târziu adoptat şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul CernăuţiBlajSibiuGiurgiuBucureşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu şi-a realizat proiectul. În iunie 1866 a părăsit Bucovina şi s-a stabilit la Blaj cu intenţia mărturisită de a-şi reîncepe studiile. În perioada 2728 august 1866, a participat la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia. În toamnă, a părăsit Blajul şi a mers la Sibiu, apoi a trecut munţii şi a ajuns la Bucureşti.

În 1867 a intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galaţi, Giurgiu, Ploieşti. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice, de H. Th. Rötscher).

   Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai multe forţe teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu şi actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Braşov, Sibiu, Lugoj, Timişoara, Arad şi alte oraşe bănăţene. Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu şi a obţinut de la Eminescu poeziile La o artistă şi Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august şi 19 septembrie/1 octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în Bucureşti, Eminescu a făcut cunoştinţă cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oară şi copist al Teatrului Naţional. În 29 septembrie, Eminescu semnează contractul legal în această calitate.

Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi). Activează în rândul societăţii studenţeşti (printre altele, participă la pregătirea unei serbări şi a unui Congres studenţesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel Mare), se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale “bolii”.

Între 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. În data de 10 februarie a aceluiaşi an, într-o scrisoare către părinţi, se plânge că a fost bolnav, din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea, agravată şi de ştirile triste primite de acasă. În 18 martie, a ajuns să constate că „anul acesta e într-adevăr un an nefast“ din cauza bolii şi a lipsurilor de tot felul, iar în 8 aprilie a cerut bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. Se plânge şi de lipsa unui pardesiu.

Mihai Eminescu în prima jumătate a anilor 1870

 

În aceste împrejurări a părăsit Viena şi s-a întors în ţară. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenţii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botoşani. Cursurile la care se înscrisese, sau pe care şi le notase să le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei şi dreptului.

Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în şedinţele Junimii de la Titu Maiorescu. Este semnalat adeseori în casă la Maiorescu. În 1 ianuarie, la gazetă, Eminescu este flancat de un director şi un comitet redacţional care urmau să-i tempereze avântul său polemic. Reorganizarea redacţiei este însă inoperantă, fiindcă poetul continuă să scrie în stilul său propriu. În 13 septembrie, în absenţa poetului, probabil, se citesc „iarăşi vecinic frumoasele poezii de Eminescu” în casa lui Maiorescu.

În luna ianuarie a anului 1883, Eminescu este internat pentru o vreme în spital. În lipsa lui se citeşte la Maiorescu, în două rânduri, „Luceafărul” în limba germană. La Bucureşti, în 23 iunie, pe o căldură înăbuşitoare, Eminescu a dat semne de depresie, iar la 28 iunie, “boala” a izbucnit din plin. În aceeaşi zi a fost internat în sanatoriul doctorului Şuţu, cu diagnosticul de psihoză maniaco-depresivă, nicidecum ceva incurabil. Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă. Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri: „ Eminescu nu mai este. Corpul poetului a fost expus publicului în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C.Bărcănescu a interpretat litania “Mai am un singur dor”. După slujba ortodoxă şi discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămaţi doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde D.Laurian rosteşte al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaugă diverşi trecători o porneşte pe Calea Victoriei, Calea Rahovei şi se îndreaptă spre cimitirul Şerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Şcolii Normale de Institutori din Bucureşti au purtat pe umeri sicriul până la mormânt, unde a fost îngropat sub “teiul sfînt” din cimitirul Bellu” cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.

Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

   Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII şi XIX, cunoscute în literatura de specialitate sub numele  Romantism înalt, poetul şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observând maliţios cum că creaţia sa ar aparţine unui Romantism relativ întârziat, poetul fiind uşor desincronizat faţă de Occident, care străbătea în acei ani tranziţia către Modernism. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, mai ales în fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe William Shakespeare, numit într-o poezie postumă, Cărţile, “prieten drag al sufletului meu”, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.

Eminescu a fost un membru foarte activ al societăţii politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul şi omul politic Titu Maiorescu, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902.

Opera poetică a lui Mihai Eminescu. Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume):

Venere şi Madonă

15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“

 

Mortua est!

1 martie 1871, „Convorbiri literare“

 

Noaptea…

15 iunie 1871, „Convorbiri literare“

 

Floare albastră

1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“

 

Melancolie

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Crăiasa din povești

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Lacul

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Dorinţa

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Povestea codrului

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Singurătate

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Departe sunt de tine…

martie 1878, „Convorbiri literare“

A apărut fără titlu

Pajul Cupidon

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

O, rămâi

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

De câte ori, iubito…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Atât de fragedă…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“.

 

Afară-i toamnă…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Sunt ani la mijloc…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Când însuşi glasul…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Freamăt de codru

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Revedere

octombrie 1879, „Convorbiri literare”

 

 

   Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume). Uni specialişti eminescologi (ca Petru Creţia, între alţii, sau Ion Negoiţescu) au accentuat valoarea operei poetice postume a lui Eminescu. Virgil Nemoianu făcea distincţia între două romantisme aplicabile și eminescianismului poetic, unul de tip Biedermaier, de salon, de expresie franceză în principiu, ca în poezia antumă (selecţie făcută în spiritul vremii de Maiorescu însuşi) şi un romantism înalt, de tip germanic sau englez (comparabil cu poemele lui John Keats, Byron, Shelley, la care se adaugă Novalis, Holderlin , romantici cu largi meditaţii metafizice, înalte, estetizante).

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor şcolar în judeţele Iaşi şi Vaslui, funcţie obţinută cu sprijinul ministrului conservator al învăţământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chiţu, Eminescu a fost demis din funcţia de revizor şcolar şi a lucrat ca redactor la Curierul de Iaşi, publicaţie aflată atunci în proprietatea unui grup de junimişti. La iniţiativa lui Maiorescu şi Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii şase ani.

Deşi a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-şi câştige pur şi simplu existenţa. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educaţie politică, aşa cum îşi propusese.

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere şi a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ţine ca la el însuşi.]

În Eminescu  – cultură şi creaţie Zoe Dumitrescu-Buşulenga spune: „ În universul operei, proza se arată ca o densă complementaritate de idei şi imagini a poeziei, pe care, în numeroase feluri, o duce mai departe și o explică. Ne întrebăm adesea cum s-ar înţelege structura eroului titanic ori demonic din poezia eminesciană dacă n-ar interveni paginile cu motivări ample şi coerente adânc din Geniu pustiu ori Sărmanul Dionis? Sau cum s-ar pătrunde în lupta eroului cu categoriile de spaţiu şi timp fără elucidările filosofice din Sărmanul Dionis? Trecerile de la o ipostază filosofică la alta, modificările în concepţia despre lume şi erou a poetului, raportul dintre gândul filosofic şi ideea mito-poetică sau imagine se limpezesc numai luminate de proză, care oferă adesea şi valori estetice de mâna întâi.”

 

Sursa: wikipedia.org

Meşteşugul încondeierii ouălor la Botoşani

Published by:

                                         Meşteşugul încondeierii ouălor

             modele-oua incondiate - sursa www.botosaninecenzurat.ro  Material realizat de Elena Gagos şi Simona Coţofria, eleve ale Colegiului National Mihai Eminescu Botosani şi publicat în Revista Gânduri, coordonator prof. Diana Damean.

               Se apropie sărbătorile de Paşte. Dacă în timpul anului uităm uneori să fim buni cu ceilalţi, să fim înţelegători, aceste sărbători ne amintesc de faptul că suntem oameni, deci avem sentimente şi poate de ceea ce este mai important, că iubim.

               Există un ritual de Paşte care se păstrează şi în ziua de azi, deşi o parte din tradiţie s-a pierdut. În comuna Vorona, judeţul Botoşani, tradiţia şi obiceiurile sunt conservate însă foarte bine. Am hotărât să alegem acest sat ca loc de documentare după intensa mediatizare a meşterilor olari, a creatorilor de măşti, a micilor dansatori populari, convinse că vom găsi informaţii interesante şi despre meşteşugul încondeierii ouălor.

           După un drum de 35 de minute cu autocarul, am ajuns, pline de entuziasm şi sete de cunoaştere, la destinaţie: „Grupul Şcolar Vorona ”. După ce am păşit în interiorul instituţiei, am rămas foarte impresionate deoarece pe pereţii liceului erau costume populare specifice Moldovei, diferite trofee, diplome, premii obţinute de elevii liceului şi nu în ultimul rând o scurtă istorie a liceului.  Un obicei important valorificat în zona Botoşanilor este încondeierea ouălelor, aspect redat de micul muzeu din interiorul liceului. 

          Originea ouălor colorate poate fi regăsită şi la popoarele vechi: egipteni, perşi şi mai târziu romani, care erau  reprezentaţi de zeul Ianus cel cu 2 feţe care străjuia porţile şi tutela orice început. Aceste popoare sărbătoreau începutul anului primăvara, perioadă în care îşi făceau cadouri ouă. Egiptenii îl adorau pe zeul Knef,  a cărui statuie purta un ou în gură. Perşii credeau că, în vâltoarea haosului, apăru un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci şi din el ieşi lumea; Soarele şi Luna se ridicară pe cer, iar Pământul se distanţă, în jos. Decorarea şi motivele s-au transmis de la o generaţie la alta prin intermediul mentalităţii arhaice. În zona Botoşaniului încă se păstrează motivele tradiţionale, cele simple.Pregătirile pentru sărbătorile pascale pornesc la începutul postului. De Spolocani, „zi de hotare între perioada de dulce şi post”, spune Dumitru Doroftei, profesor de geografie la grupul Şcolar Vorona şi gazda noastră, femeile se adună la casa unei gospodine şi poartă discuţii despre pregătirile pascale. De Tânda, sărbătoare populară care nu este cuprinsă în calendarul ortodox, femeile numără ouăle adunate şi le selectează pentru a le încondeia. În tradiţia românească se foloseşte termenul de „închistrire”, în special în zona Moldovei. Oul este simbol al fecundităţii şi al creării universului, acest ritual fiind privit ca un scenariu al reînnoirii timpului. Fiind puse în legătură cu jertfirea Domnului Iisus Hristos, ouăle roşii exemplifică jertfa divină, sacrificiul, accentuând existenţa minunii propriu zise a Învierii Mântuitorului. Legendele legate de închistrire explică de ce se vopsesc ouăle şi de ce acest obicei s-a păstrat până în zilele noastre.Pe când Hristos era răstignit, Sfânta Maria s-a dus la farisei cu un coşuleţ cu ouă, cerând să nu-l mai chinuiască. Văzând că evreii au început să-l batjocorească şi mai tare şi că în loc de apă îi dădeau oţet, Sfânta Maria a pus coşul la picioarele crucii şi a început să plângă. Sângele care curgea din Hristos a vopsit ouăle în roşu. Iisus a zis :”De acum înainte veţi vopsi ouă în amintirea răstignirii mele, precum am făcut eu astăzi.”După înviere, Sfânta Maria a fost cea dintâi ce a vopsit ouă pe care le-a luat într-un coşuleţ cu păscuţe şi s-a dus la mormântul fiului ei. În drum, pe toţi cei pe care-i întâlnea, îi saluta cu cuvintele „Hristos a înviat!” şi le dădea câte un ou şi o pască.Astfel, putem spune că această culoare simbolizează sacrificiul, minunea, ouăle roşii devenind parte a Învierii Toţi credincioşii ciocnesc ouă spunând: ”Hristos a înviat!”. „Pentru a bucura ochiul, mai spune domnul Dumitru Doroftei, cu timpul, au început să fie utilizate şi alte culori, fiecare având o semnificaţie. În tradiţia românească se utilizează vopsitul vegetal-natural. Pentru roşu se utilizează coaja de ceapă roşie fiartă, în concentraţie mare sau pojarniţa; culoarea galben-auriu, care simbolizează soarele, lumina, este obţinută din floarea de tei; pentru maro se îmbină culoarea obţinută din tei şi cea obţinută din coajă de stejar şi semnifică pământul roditor. Natura şi vitalitatea sunt exprimate prin utilizarea verdelui obţinut din dediţă sau sâmburi de floarea soarelui”.Demersul nostru nu s-a prit la Vorona. Revenind în Botoşani, părăsind pentru un timp încântătorul muzeu al liceenilor din Vorona, ne-am îndreptat spre  Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Botoşani, unde am discutat cu d-na Mihalache Margareta.Am aflat despre diversele motive care apar pe ouă. „ Întâlnim în primul rând crucea păştii, amintind de crucea pe care Iisus Hristos a fost răstignit. De asemenea, în zona Moldovei apar  motive fitomorfe (crenguţa de brad, frunza de arţar, frunza de stejar, cârcelul de vie), cele florale (ghiocel, panseluţa, lăcrămioara). Pe ouăle închistrite întâlnim steaua, soarele, fulgerul care se încadrează în categoria motivelor cosmomorfe. Colbeceii (melcii), frânghia vieţii, pomul vieţii, frunza de trifoi, motivele geometrice sunt de asemenea pictate pe ouă de creatoarele populare. Aşadar „tăranca închistreşte din gând”.

            Artur Gorovei clasifică ouăle, în funcţie de ornamentică, în monocrome cu ornamente, ouă policrome cu ornamente, ouă cu mărgele (Bucovina), ouă cu ornamente în relief. Tancred Bănăţeanu, etnograf, afirmă că doar ţăranca ştie să armonizeze perfect culorile. Astfel, rolul important în decorare îl are creatoarea populară.După cum spune Tancred Bănăţeanu, forma ovoidală a oului este cea mai dificilă de decorat. Pentru a încondeia ouăle se foloseşte chişiţa. Aceasta este o bucată de lemn îngustă şi scurtă, la unul din capete având un fir de păr trecut printr-un tub metalic, cu ajutorul căreia se pictează ouăle.  După ce oul a fost spălat, se pune pe plită, într-o oală, ceară curată, la încălzit şi paralel o oală cu fiertura din plante, alese în funcţie de culoarea pe care artista populară vrea sa o obţina. Locul unde a fost aplicată ceara rămâne alb. Ţăranca are o inteligenţa aparte deoarece ştie exact momentul când oul are temperatura perfectă pentru a începe procesul propriu-zis iar câmpurile ornamentale sunt, de asemenea, împărţite perfect. Astfel este realizat, cu ajutorul chişiţei, modelul dorit cu ceara iar la momentul potrivit se introduce oul în oala cu fiertură. Apoi se scoate de acolo şi se pune la uscat. În acest mod se închistresc ouăle.Pe mesele credincioşilor întâlnim mielul de Paşte, care simbolizează sacrificiul, jertfa, răstignirea lui Hristos.Pasca, un preparat principal al mesei de Paşte, „se face din aluat simplu; foaia care se obţine se pune într-o tavă rotundă, pe margini se pune un colac, în mijloc se pune brânză de vaci cu ou şi stafide, peste care se aşază o cruce din cocă. Cozonacul este permis în tradiţia românească, forma tăvii fiind asemănătoare cu cea a mormântului în care a fost îngropat Iisus Hristos.

         „Tradiţiile populare ar putea să se perpetueze dacă în şcoli tinerii ar fi atraşi de activităţi opţionale, legate de obiceiuri, datini, îndeletniciri.” Domnul profesor Doroftei Dumitru ne-a spus că „În şcoală, în preajma sărbătorilor pascale, elevii încondeiază ouă, fac icoane pe sticlă; la Vorona se organizează hora satului, în cele 3 zile de Paşte, fiind susţinute de acordurile fanfarelor din zonă.”

Şi dacă tot am ajuns la Vorona, am hotărât să mergem şi la mănăstirea Vorona, unde şi măicuţele au obiceiul de a încondeia ouă de paşte.  Am fost încântate, dar după 3 km de mers, eram puţin cam obosite. Pentru că aceste locuri ne-au fost cu totul străine, d-nul profesor Doroftei ne-a ajutat şi, astfel Gabriel Ocu, elev al liceului, în clasa a XI a, a devenit ghidul nostru. Ne-a condus spre mănăstire, iar curiozitatea ne-a făcut să îl întrebăm mai multe despre Vorona. Ajunşi la mănăstire, am vorbit cu o măicuţă care ne-a prezentat locurile şi istoria acestora. Cele văzute acolo, viaţa interesantă a măicuţelor o să constituie subiectul unui alt reportaj.  Ne-au invitat să luăm prânzul, însă acolo parcă timpul trece mai repede şi am constatat că trebuie să ieşim din rolul de reporter special şi să ne reîntoarcem la viaţa de elev la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, mai bogate ca niciodată.

Şi, poate unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat în tot acest demers a fost că nu trebuie să ne uităm tradiţiile, nu trebuie să ne uităm obiceiurile, pentru că altfel ar însemna să devenim un popor fără trecut, deci fără viitor.

 Reportaj recomandat de Asociatia Judeteană a Profesorilor de Limba şi Literatura Romăna Botosnai ( ALLRO – BT)

http://profesoribotosani.blogspot.ro/