Tag Archives: Mihai Eminescu

130 de ani de la înălțarea către nesfârșit a marelui poet, Mihai Eminescu…

Published by:

„Eminescu? E foarte greu să respiri după el, dar în clipa în care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim respiraţia nenăscuţilor. Eminescu este un aer pur, genuin, un aer curat…” ( Nichita Stănescu )

130 de ani de la înălțarea către nesfârșit a marelui poet, Mihai Eminescu, se împlinesc în data de 15 iunie, 2019. Prilej pentru elevii Colegiului Național „ M. Eminescu”, Botoșani, pentru tinerii talentați și creativi din întreaga țară de a profita de activitățile organizate de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani și de a participa la secțiunile concursului de creație și de interpretare.
Nimic din ce e legat de Eminescu nu se perimează și nu devine desuet. Ideea de românism și tot ceea ce înseamnă România a definit-o POETUL în impresionabila sa operă. Natură terestră, acvatică, înaltul cerului, satul românesc, dragostea curată românească, măririle istoriei și decăderea, trădarea, revolta, visul și aspirațiile firești ale omului, toate trăite românește și permanent valabile, au fost observate, trăite în prea puțini ani de viață, dar redate într-o manieră artistică incomparabilă. Poetul s-a grăbit să trăiască și, când lumea n-a mai oferit nimic nou, a mers să cunoască Absolutul. Moștenirea literară lăsată e inepuizabilă și mereu generatoare de alte condeie, de alte tonuri, de alte voci critice.
Îi închinăm îndatorați poetului neamului românesc un omagiu, sub forma unui spectacol- concurs “Omagiu lui Mihai Eminescu” în ziua de 15 iunie, începând cu ora 10, la Botoșani Shopping Center. Tot atunci va avea loc premierea câștigătorilor concursurilor de creație literară, creație plastică și de interpretare a poeziei eminesciene. Membrii Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani vor prezenta, de asemenea, revista „ ABC-ul criticii literare”, conținând articole realizate de elevi și profesori din țară. În cadrul spectacolul, un moment deosebit va fi susținut de cantautorul Adrian Sărmășan, invitat la Botoșani pentru lansarea Imnului tineretului eminescian și a ultimului său album, Dimineți în doi.
Activitățile proiectului vor continua cu desfășurarea unui spectacol omagial asemănător la Palatul Culturii din Iași, începând cu ora 15, cu participarea poetei și actriței din București, Claudia Motea și a partenerilor de proiect din județele Iași și Vaslui, multumiri doamnei prof. dr. Lăcrămioara Stratulat , manager Palatul Culturi din Iasi, domnului conf. dr. univ. Doru Zaharia, presedinte Federatia “Edu – Cult”.
Premianții vor fi recompensați cu diplome și cărți. Organizatorii oferă Trofeul „ Poesis Litera” pentru creație literară și pentru interpretare de poezie eminesciană. În plus, anul acesta Editura LIBRIS și Asociația Libris Cultural din Brașov invită laureații concursului la „ Festivalul de Carte și Muzică LIBRIS”, care va avea loc în Piața Sfatului din Brașov, în perioada 25- 28 iulie 2019, multumim pentru invitatie si frumoasa colaborare domnului VIRGIL ONITA, manager general Libris Brasov.

Laureații edițiilor precedente sunt invitați în data de 15 iunie la Botosani Shopping Center pentru a încânta publicul și pentru a realiza înregistrări necesare realizării unui CD, producție Libris.

Va asteptam!

Director festival, prof. Damean Diana, presedinte Asociatia judeteana a Profesorilor de Limba si Literatura Romana Botosani

Din editiile precedente:

Concursul Naţional „Mihai Eminescu”. Trofeul „Poesis Litera” şi premiile ediţiei a IV-a

https://www.facebook.com/pg/Asocia%C5%A3ia-Profesorilor-de-Limba-%C5%9Fi-Literatura-Rom%C3%A2n%C4%83-Boto%C5%9Fani-1381450445470316/photos/?tab=album&album_id=1679199902362034

 

Mihai Eminescu alături de tinerii folkişti la Botoşani Shopping Center

Published by:

SERI MELANCOLICE EMINESCIENE - Spectacol Promovare, 15 iunie 2014Duminică, 15 iunie 2014, ora 15.00, în zona de festivităţi de la  Botoşani Shopping Center are loc Spectacolul omagial “Mihai Eminescu”. Evenimentul face parte din calendarul activităţilor de informare şi promovare a Festivalului Naţional de Muzică Folk Seri melancolice eminesciene”, editia a V-a, organizat  în perioada 4 – 6 iulie 2014, la Săveni, Ipoteşti şi Botoşani, de către Asociaţia Judeţeană a Organizatorilor de Evenimente Botoşani , Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Botoşani şi Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani. Anul acesta sunt invitaţi în recital trei mari interpreţi de muzică folk:  Zoia Alecu, Vasile Mardare şi Adrian Ivanischi.  În cadrul spectacolului vor evolua tineri cu pasiune pentru muzica folk, care au participat la sesiunile de informare şi promovare a festivalului realizate  în perioada 24 mai – 15 iunie 2014, la Casa Tineretului Botoşani ( Cercul de muzică folk Luceafărul, din cadrul Asociaţiei Culturale ARLECHIN Botoşani, coordonat de prof. Ludvic SCHIBINSCHI).

Pentru detalii puteţi apela la numerele de telefon a coordonatorilor de festival: 0728.129.253 (Relu ONEAGA), 0741.510.849 (Flavius Alin DAMEAN), 0755.799.236 (Smaranda PINTILEI).
Eveniment recomandat şi susţinut de Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Mihai Eminescu sărbătorit de Ziua Culturii Naţionale la Botoşani

Published by:

Zilele Eminescu - Asociatia Judeteana a Profesorilor de Limba si Literatura Romana Botosani--11Miercuri, 15 ianuarie 2014, a avut loc la Colegiul Naţional „M. Eminescu”lansarea celei de-a treia ediţii a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză „ Mihai Eminescu”. Activitatea s-a desfăşurat începând cu ora 14 în Sala Multimedia a colegiului, aceasta devenind neîncăpătoare. Au fost prezente, pe lângă elevi ai şcolii, cadre didactice de limba şi literatura română şi elevi din alte instituţii şcolare din municipiu. De asemenea, a dat curs invitaţiei dl. Adi Petruşcă, consilier local, reprezentând totodată pe domnul primar Ovidiu  Portariuc.

Activitatea a fost organizată de Colegiul Naţional „ M. Eminescu” şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani. Aceasta a debutat cu un moment artistic destinat omagierii naşterii poetului Mihai Eminescu, coordonat de prof. Oana Cristina Axinciuc, Daniela Epurianu, Andreea Suceveanu, Mirela Soprovici. Preşedinta asociaţiei, d-na Diana Damean a prezentat un rezumat al ediţiei a II-a a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză „ M. Eminescu”, evidenţiind participarea impresionantă a elevilor din 7 judeţe ale ţării şi numărul mare de premii oferite câştigătorilor.

„ Festivalul, finanţat în cea mai mare parte de Primăria Botoşani, a ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie şi se adresează atât elevilor, cât şi cadrelor didactice. Acesta constituie un cadru prielnic celor talentaţi să-şi evidenţieze înclinaţiile artistice şi literare, de asemenea, să socializeze, să ia contact cu opera lui Eminescu şi să o reprezinte în diferite modalităţi. Faţă de anul trecut, activităţile se vor a fi mai diverse, astfel încât să răspundă diferitelor preferinţe ale copiilor şi profesorilor. În plus, ediţia a III-a cuprinde ateliere de creaţie, pe diferite domenii: creaţie literară, creaţie plastică, film, muzică şi o nouă secţiune de concurs, eseu argumentativ. Astfel, în perioada martie-iunie 2014 doritorii vor putea studia regulamentul de desfăşurare a concursului la adresa web www.concurseminescu.wordpress.com, unde vor găsi şi fişele de înscriere, precum şi alte detalii referitoare la desfăşurarea festivalului”, a încheiat Diana Damean sinteza ediţiei anterioare.

În acelaşi context a avut loc lansarea primului număr al revistei ABC-ul criticii literare, concepută din lucrări ştiinţifice ale cadrelor didactice, pe tema creaţiei eminesciene. Prof, Crina Muraru a motivat alegerea datei de lansare a revistei tocmai ziua de 15 ianuarie, deoarece conţinutul revistei evidenţiază valoarea operei eminesciene şi perenitatea acesteia. Participanţii la eveniment, elevi şi profesori, au apreciat prin repetate aplauze sensibilele recitaluri de muzică şi poezie ale elevilor, dar şi prezenţa invitaţilor.

Activitatile dedicate poetului Mihai Eminescu au continuat cu vernisajul şi expoziţia de pictură  „Pe urmele lui Eminescu …”, coordonatori profesori Mirela Soprovici şi Ciprian Cazacu Hoffman şi workshop-ul de fotografie realizat de către membrii Clubului Fotografilor de la Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani, coordonatori Remus Maftei şi Ciprian Cazacu Hoffman.

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Ziua Culturii Nationale sărbătorită la Gradiniţa SOTRON Botosani

Published by:

Ziua Culturii Nationale - Asociatia Judeteana a Profesorilor de Limba si Literatura Romana Botosani-1080105

În cadrul manifestărilor de lansare a Festivalului Naţional de Poezie şi Proză Mihai Eminescu, ediţia a treia, organizate de către Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română şi Colegiul Naţional „ M. Eminescu” Botoşani , copii preşcolari de la Grădiniţa cu Program Prelungit” SOTRON” au sărbătorit cu mult fast pe marele poet Mihai Eminescu în cadrul atelierelor de creaţie şi a programelor artistice realizate împreună cu cadrele didactice (Maria Bida, Aurora Hartie, Viorica Andriescu, Elena Gheban, Loredana Aiacoboaei, Mirela Nechifor, Adriana Avădăni, Carmen Ionel, Maria Soltz, Viorica Ungureanu, Mihaela Nastasiu, Gica Stanciu, Cristina Curelariu,  Lenuta Boiciuc, Georgeta Popoaei,  Rodica Chelariu ) şi elevii de la Liceul de Artă Stefan Luchian coordonaţi de doamnele profesor Arhip Mihaela şi Genoveva GordoşMă bucur că am reuşit să relizăm aceste activităţi, alăturăndu-ne omagiului adus marelui poet Mihai Eminescu, sărbătorind în acelaşi timp şi Ziua Culturii Naţionale” a declarat d-na prof. Aurelia Ciura, în calitate de director al Gradiniţei  cu Program Prelungit” SOTRON”.

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Coordonatori eveniment: Cristina Horbovanu, Alexandru Mihalache, Alexandra Ciobanu, Mircea Campanu, Catalina Roman, Diana Damean, Mirela Soprovici, Cristina Axinciuc, Crina Muraru, Iuliana Vreme, Laura Mezei, Laura Lau Andries, Zîna Andronic, Aurelia Ciura, Maria Achirei.

Consultant eveniment: Flavius Alin Damean (Asociaţia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente Botoşani)

Sunet: Radu Hutanu(Asociatia Pro Concert )

Fotografii: Iulian Hultu, Lupu Tudor ( Clubul Fotografilor Botosani)

Parteneri media:  Ziare Botosani – www.ziarebotosani.ro , Dorohoi News – www.dorohoinews.ro 

Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente –www.evenimentebotosani.ro  şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Mihai Eminescu omagiat la Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani

Published by:

„Eminescu în lume…” omagiat la Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani

Zilele Eminescu - Centrul de Limbi Straine şi Multilinvism Botosani -1180804

Pentru prima dată în România, Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism din Botoşani şi Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română Botoşani. a lansat miercuri, 15 ianuarie 2014, de ziua marelui poet, proiectul cultural Eminescu în lume…”; au participat elevi de la Liceul „Alexandru cel Bun” Botoşani,  tineri de la Centrul Judetean de Voluntariat Botoşani şi Asociatia Culturală ARLECHIN Botoşani aceştia au recitat poezii în diferite limbi străine ( engleză, franceză, italiană, spaniolă) „ proiectul are ca principal scop creare unei platforme culturale, care să promoveze activităţile, evenimentele şi programele realizate la nivel judeţean, naţional şi internaţional, asigurând astfel o mai bună vizibilitate a marelui poet Mihai Eminescu şi a operei lui, ne bucurăm că am facut un prim pas in această direcţie” a declarat doamna profesor Cristina Horbovan, presedinte al Centrului de Limbi Straine si Multilinvism .

Mai multe fotografii: http://evenimentebotosani.ro/mihai-eminescu-sarbatorit-la-botosani-de-ziua-culturii-nationale/

Coordonatori eveniment: Cristina Horbovanu, Alexandru Mihalache, Alexandra Ciobanu, Mircea Campanu, Catalina Roman, Diana Damean, Mirela Soprovici, Cristina Axinciuc, Crina Muraru, Iuliana Vreme, Laura Mezei, Laura Lau Andries, Zîna Andronic, Aurelia Ciura,Maria Achirei.

Consultant eveniment: Flavius Alin Damean (Asociaţia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente Botoşani)

Sunet: Radu Hutanu(Asociatia Pro Concert )

Fotografii: Iulian Hultu, Lupu Tudor ( Clubul Fotografilor Botosani)

Parteneri media:  Ziare Botosani – www.ziarebotosani.ro , Dorohoi News – www.dorohoinews.ro 

Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente –www.evenimentebotosani.ro  şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

Ziua Culturii Naţionale, aniversată la Botoşani

Published by:

Mihai-Eminescu-Festivalul-National-de-Poezie-si-ProzaZiua Culturii Naţionale va fi celebrată, Miercuri, 15 Ianuarie 2014, printr-o serie de evenimente organizate în Botoşani de către Asociaţia Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”. Principalii parteneri sunt Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Botoşani, Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani, Centrul de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani, Primăria Botoşani, Casa Corpului Didactic Botosani, Consiliul Judetean Botoşani, Inspectoratul Scolar Judetean Botoşani, instituţii culturale, instituţii de învăţământ, alte centre culturale partenere din judeţul Botoşani.

   În dimineaţa zilei de miercuri, 15 Ianuarie 2014, ora 9.00, la sediul Centrului de Limbi Străine şi Multilingvism Botoşani va fi lansat proiectul cultural „ Eminescu în lume…”; acesta are ca principal scop creare unei platforme culturale, care să promoveze activităţile, evenimentele şi programele realizate la nivel judeţean, naţional şi internaţional, asigurând astfel o mai bună vizibilitate a marelui poet Mihai Eminescu şi a operei lui.

   În aceaşi zi, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, în Sala Multimedia, de la ora 13.00, se va celebra Ziua Culturii Naţionale prin:

  Vernisajul şi expoziţia de pictură  „Pe urmele lui Eminescu …”, coordonatori Mirela Soprovici şi Ciprian Cazacu Hoffman, profesori la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani

– Prezentarea şi lansarea Festivalului Naţional de Poezie şi Proză „Mihai Eminescu”, ediţia a III a – Poesis Litera, unde sunt invitate să participe personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, iubitori de teatru, muzică, fotografie, pictură, istorie, literatură şi poezie: Badale Daniel, Manolache Ciprian, Cristina Chiriac, Muraru Crina, Damea Diana, Axinciuc Cristina, Epurianu Daniela, Săvescu Tamara, Hăilă Irina, Timingeriu Mihaela, Zamfirescu Violeta, Ringhilescu Mariana, Ticalo Mihaela, Artim Mihaela, Căruntu Gabriela, Stefănescu Mirela, Maria Oniciuc, Cristina Bălăucă, Ludvic Schibinschi, Mirela Soprovici, Ciprian Cazacu Hoffman, Marius Petrescu, Cornelus Drescanu.

 – Prezentarea şi lansarea Revistei de Didactică Poesis Litera, coordonatori profesor Muraru Crina si profesor Damean Diana, membri fondatori ai Asociaţiei Judeţene a Profesorilor de Limba şi Literatura Română – Botoşani.

Programul include vizitarea Casei Memoriale de la Ipoteşti, unde se va va realiza şi un workshop de fotografie, de către membrii Clubului Fotografilor de la Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani, coordonatori Remus Maftei şi Ciprian Cazacu Hoffman.

   În seria de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Botoşani găzduieşte miercuri, de la ora 15.00, în sala multimedia de la Casa Tineretului Botoşani, iar de la ora 17, în zona de festivităţi de la Botoşani Shopping Center, manifestarea “Eminescu în viziunea tinerilor…” – un program de muzică şi poezie dedicat omagierii marelui poet naţional la împlinirea a 164 de ani de la naşterea acestuia, realizat de membrii cercurilor de literatură şi teatru de la Asociaţia Culturală ARLECHIN Botoşani.

mihai-eminescu-festival poezie elevi si tineri - arlechin botosani - evenimente botosani

“Camera Deputaţilor a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale. Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori, iniţiatorii susţinând că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, ziua culturii a fost fixată în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camoes, autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale, aceasta este o zi în care îl celebrăm pe marele poet Mihai Eminescu, şi  de reflecţie asupra culturii române, cât şi a proiectelor culturale de interes naţional, în toate ţările menţionate au loc serbări publice, lecturi din opera scriitorilor nominalizaţi, dezbateri publice, târguri de carte etc”, au declarat organizatorii acestui proiect de anvergură naţională.

Parteneri media:  Ziare Botosani – www.ziarebotosani.ro , Dorohoi News – www.dorohoinews.ro

Eveniment recomandat şi sustinut de Asociatia Judeteana a Organizatorilor de Evenimente – www.evenimentebotosani.ro  şi Centrul de Impresariat şi Organizare Evenimente – www.impresarieri.ro

 

Mihai Eminescu sau geniul pustiu

Published by:

Mihai Eminescu -  Botosani Capitala Culturala RomaniaTu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.

 

   Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuşi şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu şi poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia privind data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

Între 1858 şi 1866, a urmat cu intermitenţe şcoala primară la Cernăuţi. Frecventează aici şi clasa a IV-a în anul şcolar 1859/1860. Nu cunoaştem unde face primele două clase primare, probabil într-un pension particular. A urmat clasa a III-a la  Cernăuţi, unde a predat Aron Pumnul, în prezent, şcoala generală nr. 1. pe str. M. Eminescu.

Între 1860 și 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuţi înfiinţat în 1808, singura instituţie de învăţământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul habsburgic în 1775.

În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul eminent. Plecând de vacanţa Paştelui la Ipoteşti, nu s-a mai întors la şcoală.

    În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuţi unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentaţii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoşani, apoi, peste puţin timp, a fost copist la comitetul permanent judeţean.

    1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti (Lăcrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îl convinge să-şi schimbe numele în Eminescu şi mai târziu adoptat şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul CernăuţiBlajSibiuGiurgiuBucureşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu şi-a realizat proiectul. În iunie 1866 a părăsit Bucovina şi s-a stabilit la Blaj cu intenţia mărturisită de a-şi reîncepe studiile. În perioada 2728 august 1866, a participat la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia. În toamnă, a părăsit Blajul şi a mers la Sibiu, apoi a trecut munţii şi a ajuns la Bucureşti.

În 1867 a intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galaţi, Giurgiu, Ploieşti. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice, de H. Th. Rötscher).

   Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai multe forţe teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu şi actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Braşov, Sibiu, Lugoj, Timişoara, Arad şi alte oraşe bănăţene. Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu şi a obţinut de la Eminescu poeziile La o artistă şi Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august şi 19 septembrie/1 octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în Bucureşti, Eminescu a făcut cunoştinţă cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oară şi copist al Teatrului Naţional. În 29 septembrie, Eminescu semnează contractul legal în această calitate.

Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi). Activează în rândul societăţii studenţeşti (printre altele, participă la pregătirea unei serbări şi a unui Congres studenţesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel Mare), se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale “bolii”.

Între 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. În data de 10 februarie a aceluiaşi an, într-o scrisoare către părinţi, se plânge că a fost bolnav, din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea, agravată şi de ştirile triste primite de acasă. În 18 martie, a ajuns să constate că „anul acesta e într-adevăr un an nefast“ din cauza bolii şi a lipsurilor de tot felul, iar în 8 aprilie a cerut bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. Se plânge şi de lipsa unui pardesiu.

Mihai Eminescu în prima jumătate a anilor 1870

 

În aceste împrejurări a părăsit Viena şi s-a întors în ţară. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenţii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botoşani. Cursurile la care se înscrisese, sau pe care şi le notase să le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei şi dreptului.

Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în şedinţele Junimii de la Titu Maiorescu. Este semnalat adeseori în casă la Maiorescu. În 1 ianuarie, la gazetă, Eminescu este flancat de un director şi un comitet redacţional care urmau să-i tempereze avântul său polemic. Reorganizarea redacţiei este însă inoperantă, fiindcă poetul continuă să scrie în stilul său propriu. În 13 septembrie, în absenţa poetului, probabil, se citesc „iarăşi vecinic frumoasele poezii de Eminescu” în casa lui Maiorescu.

În luna ianuarie a anului 1883, Eminescu este internat pentru o vreme în spital. În lipsa lui se citeşte la Maiorescu, în două rânduri, „Luceafărul” în limba germană. La Bucureşti, în 23 iunie, pe o căldură înăbuşitoare, Eminescu a dat semne de depresie, iar la 28 iunie, “boala” a izbucnit din plin. În aceeaşi zi a fost internat în sanatoriul doctorului Şuţu, cu diagnosticul de psihoză maniaco-depresivă, nicidecum ceva incurabil. Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă. Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri: „ Eminescu nu mai este. Corpul poetului a fost expus publicului în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C.Bărcănescu a interpretat litania “Mai am un singur dor”. După slujba ortodoxă şi discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămaţi doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde D.Laurian rosteşte al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaugă diverşi trecători o porneşte pe Calea Victoriei, Calea Rahovei şi se îndreaptă spre cimitirul Şerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Şcolii Normale de Institutori din Bucureşti au purtat pe umeri sicriul până la mormânt, unde a fost îngropat sub “teiul sfînt” din cimitirul Bellu” cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.

Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

   Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII şi XIX, cunoscute în literatura de specialitate sub numele  Romantism înalt, poetul şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observând maliţios cum că creaţia sa ar aparţine unui Romantism relativ întârziat, poetul fiind uşor desincronizat faţă de Occident, care străbătea în acei ani tranziţia către Modernism. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, mai ales în fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe William Shakespeare, numit într-o poezie postumă, Cărţile, “prieten drag al sufletului meu”, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.

Eminescu a fost un membru foarte activ al societăţii politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul şi omul politic Titu Maiorescu, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902.

Opera poetică a lui Mihai Eminescu. Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume):

Venere şi Madonă

15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“

 

Mortua est!

1 martie 1871, „Convorbiri literare“

 

Noaptea…

15 iunie 1871, „Convorbiri literare“

 

Floare albastră

1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“

 

Melancolie

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Crăiasa din povești

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Lacul

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Dorinţa

1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

 

Povestea codrului

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Singurătate

martie 1878, „Convorbiri literare“

 

Departe sunt de tine…

martie 1878, „Convorbiri literare“

A apărut fără titlu

Pajul Cupidon

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

O, rămâi

1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

 

De câte ori, iubito…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Atât de fragedă…

septembrie 1879, „Convorbiri literare“.

 

Afară-i toamnă…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Sunt ani la mijloc…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Când însuşi glasul…

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Freamăt de codru

octombrie 1879, „Convorbiri literare“

 

Revedere

octombrie 1879, „Convorbiri literare”

 

 

   Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cu versuri (antume şi postume). Uni specialişti eminescologi (ca Petru Creţia, între alţii, sau Ion Negoiţescu) au accentuat valoarea operei poetice postume a lui Eminescu. Virgil Nemoianu făcea distincţia între două romantisme aplicabile și eminescianismului poetic, unul de tip Biedermaier, de salon, de expresie franceză în principiu, ca în poezia antumă (selecţie făcută în spiritul vremii de Maiorescu însuşi) şi un romantism înalt, de tip germanic sau englez (comparabil cu poemele lui John Keats, Byron, Shelley, la care se adaugă Novalis, Holderlin , romantici cu largi meditaţii metafizice, înalte, estetizante).

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor şcolar în judeţele Iaşi şi Vaslui, funcţie obţinută cu sprijinul ministrului conservator al învăţământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chiţu, Eminescu a fost demis din funcţia de revizor şcolar şi a lucrat ca redactor la Curierul de Iaşi, publicaţie aflată atunci în proprietatea unui grup de junimişti. La iniţiativa lui Maiorescu şi Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii şase ani.

Deşi a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-şi câştige pur şi simplu existenţa. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educaţie politică, aşa cum îşi propusese.

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere şi a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ţine ca la el însuşi.]

În Eminescu  – cultură şi creaţie Zoe Dumitrescu-Buşulenga spune: „ În universul operei, proza se arată ca o densă complementaritate de idei şi imagini a poeziei, pe care, în numeroase feluri, o duce mai departe și o explică. Ne întrebăm adesea cum s-ar înţelege structura eroului titanic ori demonic din poezia eminesciană dacă n-ar interveni paginile cu motivări ample şi coerente adânc din Geniu pustiu ori Sărmanul Dionis? Sau cum s-ar pătrunde în lupta eroului cu categoriile de spaţiu şi timp fără elucidările filosofice din Sărmanul Dionis? Trecerile de la o ipostază filosofică la alta, modificările în concepţia despre lume şi erou a poetului, raportul dintre gândul filosofic şi ideea mito-poetică sau imagine se limpezesc numai luminate de proză, care oferă adesea şi valori estetice de mâna întâi.”

 

Sursa: wikipedia.org